Intrada


Bin ëvnù ant la Wikipedia,
l'enciclopedìa lìbera e a gràtis che tuti a peulo giuté a fé.
Saba 19 novèmber 2022.
Ant ës moment a-i son an lenga piemontèisa, dai 27 ëd mars dël 2006.
Art e litre
Siense naturaj
Siense pure
Siense uman-e
Sossietà
Tecnologìa
Biografìe
Pàgine ant ij dialèt


Wikipedia an lenga piemontèisa

La Wikipedia a l'é la pì granda enciclopedìa dël mond an sla Ragnà, e costa-sì a l'é soa edission an piemontèis.


Chi ch'a veul consulté dël material a peul sërchelo con la fonsion d'arserca ch'a resta an àut a drita opurament dovré la lista dij contnù për categorìe ambelessì-dzora.


Coma tute j'edission dla wiki, ëdcò costa a l'é fàita dal travaj d'académich, student e d'àutra gent, tuti volontari ch'a travajo ansema për feje servissi a la comunità dij parlant ëd na lenga.

Un travaj dont na part a peul esse soa!

Minca përson-a a l'ha sò setor ëd competensa, na materia andoa ch'a peul giuteje a la gent a amprende, butand a disposission ëd tuti soa conossensa. Conossensa ch'a peul ëvnì da na specialisassion dë studi, da n'esperiensa ëd travaj opura bele mach da 'n passatemp.

Tuti a peulo e a devo nen mach pijé, ma dcò travajé për j'àutri. Donca pijomla da dësgagià. A l'é franch normal che un a sia miraco nen vàire sigur ëd soa grafìa e gramàtica, ma sòn a l'é pro nen un grand sagrin. Ël material a l'é controlà, la grafìa cand a venta rangela i la rangioma, ma j'informassion antant a resto e a-j servo a tuti, dzortut ai cit.

Chi ch'a l'é neuv ambelessì a peul registresse coma utent e fesse soa pàgina utent, për pijé l'andi a scrive e modifiché ëd test. Lë stranòm che un as sern a peul esse an piemontèis, a-i é pa damanca 'd dovré ij caràter dl'anglèis. Vardand la as peulo trovesse ëd neuve ansima al proget, ëd pàgine d'agiut e dë spiegon técnich dzora a coma ch'a sia pì belfé travajé.



A-i é 'dcò un ch'a fa ij sò prim pass e a conten già pi 'd 1000 vocàboj an lenga piemontèisa!

Vardé ëdcò ël portal dla Wikipedia për trové dle Wikipedia an d'àutre lenghe.



Ën përsonage: Galileo Galilei
Galileo Galilei

Galileo Galilei, soèns ciamà mach con sò nòm Galileo, a l'era un matemàtich, fìsich e astrònom, dont ël travaj a l'é stàit amportant ëdcò për la stòria dla filosofìa.

La famija Galilei a l'era nassù a Pisa ël 15 ëd fërvé dël 1564 an na famija nòbil ma ampoverìa. A l'era fieul ëd Vincenzo, mùsich e teòrich musical fiorentin ch'a l'avìa ëdcò na preparassion matemàtica, e ëd Giula Ammannati. Për dle dificoltà finansiarie, monsù Vincenzo a l'avìa dovù duverté n'atività comersial, tramudand da Firense a Pisa; la famija a l'é peui tornà a Firense dël 1574.

La formassion A Firense Galilei a l'ha arseivù soa prima educassion ëd tipo umanìstich literari e religios al monasté ëd Vallombrosa a Firense, anté ch'a l'ha studià grech, latin e lògica. Ij sò prim anteresse a son ëstàit për la pitura e la mùsica. An efet Galilei a dissegnava assè bin e a amprendrà a soné l'òrgo e la fluta.
Dël 1581 sò pare a l'ha falo anscrive a la facoltà ëd medzin-a dl'Università ëd Pisa. Ma Galilei a l'era pa anteressà a costi studi e a l'ha nen livraje. Nopà, a l'ha ancaminà a ocupesse ëd matemàtica, sota la tùa ëd n'amis dla famija, Ostilio Ricci, ch'a l'era stàit dissìpol ëd Tartaja. A l'ha ëdcò ancaminà a anteressesse a j'osservassion fìsiche, dëscoatand dël 1583 l'isocronìa djë sbalansament dël pèndol.

Tornà a Firense dël 1585, a l'ha passà quatr agn an famija, sensa fé 'n mësté precis, ma a l'ha sërcà d'amelioré e aprofondì soa coltura literaria e matemàtica.
Dël 1588 a l'ha tnù a l'Academia fiorentin-a doe lession an Sla forma, leu e grandëssa ëd l'infern ëd Dante. Antratant a ancaminava a scrive dij travaj ëd matemàtica anfluensà da le leture d'Archimede...Ch'a lesa tut l'artìcol...



Too bad you do not speak Piedmontese

It's a pity, you actually miss a very interesting language with a unique grammar set. Anyway, since you are probably not going to learn how to cope with our verbal pronouns in a few seconds, you are welcome to our where you can drop us a line on any subject.

  • Bot requests: please go


OMMÌ! ma io NON SO LEGGERE!

  • Ita.png
    Eh be'? :) Se parla già il piemontese non sarà difficile imparare a leggerlo. Consulti la e vedrà, in un attimo anche Lei avrà il suo :)

OMMÌ! pero si YO NO SE LEER!

  • Spagneul.png
    ¿Y que? :) Es fácil aprender a leer un idioma que ya se habla. Consulte usted esta y verá, en un momento tendrá usted su :)

OMMÌ! IF ONLY I had been able TO READ!

  • Anglèis.png
    So what? :) If you can already speak Piedmontese, it is easy to learn how to read it. Check out our and in a moment you'll have your , too. :)



Logobibia200px.png
LA BIBIA AN PIEMONTÈIS

A l'é stàita completà la tradussion an piemontèis dël Testament Neuv, soagnà da , disponìbil an sla për consultassion o për smon-e consèj e coression. An sl'istessa sorgiss a l'é 'dcò possìbil pijé part al travaj coletiv ëd tradussion dël Testament Vèj, ant në spìrit ecuménich ëd colaborassion.


D'AMIS AN TUTA EURÒPA
La carta a smon le tante Wikipedie an lenghe regionaj dl'Europa Ossidental ch'a son nòstre amise. Ch'a bata 'n colp ëd rat dzora na region e a rivrà dlongh ant l'Intrada ëd n'edission ed s'enciclopedìa an na lenga regional. Dësnò a peul ëdcò selessionela da lë mnù a ridò.



Wikipedia an FrisonWikipedia an LussemborghèisWikipedia an LimborghèisWikipedia an ManèisWikipedia an ScossèisWikipedia an IrlandèisWikipedia an GalèisWikipedia an CòrnichWikipedia an BretonWikipedia an NormandWikipedia an BaschWikipedia an EstremanduranWikipedia an Emilian-RomagneulWikipedia an GalissianWikipedia an LombardWikipedia an LigurinWikipedia an RomanccWikipedia an LatinWikipedia an AragonèisWikipedia an AstorianWikipedia an AstorianWikipedia an ValonWikipedia an PicardWikipedia an CatalanWikipedia an CatalanWikipedia an CatalanWikipedia an CatalanWikipedia an OssitanWikipedia an PiemontèisWikipedia an VenessianWikipedia an FurlanWikipedia an CòrsWikipedia an SardWikipedia an NapolitanWikipedia an SicilianWikipedia an SicilianAmisEuròpa.png




ËD NOJÀUTRI A DISO...
Dal 2006, cand a l'é stàita duvertà la Wikipedia an lenga piemontèisa, vàire mojen dë stampa, tant an papé che an sla Ragnà a l'han parlà ëd noi. Motobin mersì a tùit për la reclam :)

  1. 2016 - I soldi, le lingue e i dialetti di Wikipedia ëd Riccardo Saporiti, dzor Il sole 24 ore
  2. 2012 - Birth, Death and Resurrection of Connectives in today's online Piedmontese d'Emanuele Miola, dzor Journal of Historical Linguistics


PROGET FREJ


Dissionari lìber
Wikinews
Neuve ëd contnù lìber
Wikisource
Biblioteca ëd sorgiss lìbere

Le spece vivente

Cujìa ëd sitassion

Depòsit ëd mojen lìber

Test e manuaj lìber

Archivi 'd dàit lìber
Wikivoyage
Guide torìstiche lìbere

Programa wiki lìber
Wikiversity
Material lìber për le scòle

Coordinament dij proget

This page is based on a Wikipedia article written by contributors (read/edit). Text is available under the CC BY-SA 4.0 license; additional terms may apply. Images, videos and audio are available under their respective licenses. Cover photo is available under CC BY 2.0 license.