l’enciclopedìa lìbera, gratisi è scritta cù a cuuperazione di tutti.
U scopu di stu prugettu hè di cuntribuisce à mantene a lingua è a cultura corsa.
Oghje, venneri 18 di nuvembri 2022, Wikipedia tene .
Ringraziemu à tutti quelli chì participèghjanu.|
pudete:
Architittura rumànica – Rumànicu pisanu – Architettura rumànica in Sardegna – Architettura barocca – A Citatella di Bastia – Chjesa San Ghjuvà di Bastia – Santa Croce di Bastia – Lista di e pieve di Corsica – Prosper Mérimée – Figuretta – Discriminazione linguistica – Sambucu – Eros Ramazzotti – Charles Aznavour – Ascensione – Stella cadente – Aluetu di Sudafrica – Induisimu – India – Aleria – Scupinu – Tarrori è Fantasia – Ghjumenta di preti – Seppia – Pesciu rondina – Merula (fauna marina) – Ghjaddinedda organu – Ghjuncu marinu – San’Petru di Panicala – Scrizzula – Burra cascistretta – Scali di u rè d’Aragona – Ghjuvan Petru Gaffori – Leonardu Fibonacci – Scurpionu neru – Nannara – Cardalina – Ghjallina (Arisarum vulgare) – Tafonu di u Cumpuleddu – Museu d’Aleria – Vechju marinu – Torra di a Parata – Lepru corsu – Sempre vivu – Curu – Mari Tirrenu – Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise – Camosciu d’Abruzzu – Passerottu – Ventu in Corsica – Arburi di Ghjuda – Margonu – Munimentu di a Terra Sacra in Vignola – Cignali – Acula marina corsa – Acula marina – Pavonu corsu – Michael J. Fox – Isulottu di Gargalu – Acula codibianca – Filetta sischese – Ditonu (Bonifaziu) – Lavu di Crena – Sprissioni corsi – Ruzunu – Alpana – Carlu Bonaparte – Paulina Bonaparte – Meridiana – Pichjarina – Tiadoru di Neuhoff – Taravu (fiumu) – Ufridi neru – Puppusgiula – Catinacciu di Sartè – Cuppulata d’Hermann – Ferula – Etruschi – Regnu di Napuli – Capraia Isula – Gadduresu – Cuccu – Romulu è Remu – Ponziu Pilatu – Plutarcu – Marcu Biancarelli – Réganu – Finochju – Frìsgiula – Unibessiddài di Sàssari Uni pochi di testi di a litteratura in lingua corsa (in u duminiu publicu):
È i cummenti di i testi muderni: |
Sete tutti invitati à participà à u prugettu di ‘ssu mese: scrive i toponimi di tutte e cumune di Corsica in wikipedia in lingua corsa. Quelle chì sò dighjà abbastanza cumplette: Frassetu, Ghjunchetu, Laretu di Tallà, Pedicorti di Gaghju. Scrivite quì i toponimi di u vostru paese o a vostra cità. Pé fà sente à a ghjente a vostra verità Sperate pocu aiutu s’è vò fate pietà. Anassimandru di Miletu (in grecu anticu Ἀναξίμανδρος (610 AC – versu 546 AC) hè un filosofu grecu presocraticu. Hà succidutu à Tales com’è maestru di a scola milesiana, è hè avutu Anassimenu è Pitagoru frà i so allevi. Anassimandru hè cunsidaratu com’è u prima filosofu à avè nutatu i so travagli par iscrittu. Solu un frammentu hè statu cunsirvatu, ma cuncerna a filusufia, l’astronomia, a fisica, a giumitria è ancu a giugrafia. U crateriu lunariu Anassimandru fù numinatu in l’anori di u filosofu. Anassimandru era u figliolu di Praxiadès. Hè natu in Miletu durenti a terza annata di a 42esima ulimpiata (610 AC). Sionti Apollodoru d’Atene, t’avia sissanta quattri anni in a siconda annata di a 58esima ulimpiata (547-546 AC) è morsi pocu dopu. In i so Discorsi, Temistiu mintuveghja chì Anassimandru saria statu « u prima di i Grechi cunnisciuti à publicà un opara scritta annantu à a natura ». I so documenti sariani dunqua stati frà i primi scritti grechi publicati in prosa. À l’ebbica di Platonu, a so filusufia era stata sminticata, è i frammenti chì ci fermani avali si trovani ind’è Aristoteli o Tiufrastu. In i Viti, duttrini è sintenzi di i filosofi illustri di Diogene Laërce, hè mintuvatu un fattu ridiculu chì cuncerna Anassimandru : avendu amparatu chì i ziteddi u biffavani quand’eddu cantava, è avaria rispostu tandu chì li ci vulia à amparà à cantà megliu par i ziteddi. A Fundazione di Wikimedia hè un associu à scopu nò lucrativu chì sustene Wikipedia é altri prugetti lìberi, multilingue é gratuiti. Sò quattru i prugetti Wikimedia in lingua corsa: partecipate!
|